Duminica fringilelor
N-am stare, fac râie, n-am poftă de mâncare... ş-atunci sar în ciubotele lui tataia Lazor şi ies dintre cei patru pereţi pe coasta muiată de ploi, scursă de subţiri zăpezi. Peisaj cafeniu şters, îndepărtat de griuri albăstrui, transpirat de ploaie şi presărat ici-colo de aure trandafirii de păducel, măceş şi coroane gălbui de carpen în care stau sute de botgroşi şi cocoşari, zeci de mierle şi mugurari, câteva duzini de vrăbii de câmp şi de sticleţi. Lanterna solară luminează sălbatice fructe roşcate, perlate de ploaie, brâurile de zăpadă ale Muncelului şi cuşma albă a Galaţului. Zboruri scurte de gaiţe se întretaie cu aripi alarmate de mierle şi cocoşari, cu agitate stoluri de botgroşi şi sticleţi care se învârtejesc pe cerul apos ca bancurile de peşti din tainiţele lumilor acvatice. Peste toată fâlfâiala, abia dacă mai văd câteva cinteze, câţiva scatii-spiriduşi, câţiva călugăraşi palustris. O ciocanitoare verde căutată prin scorburi de salcii s-a dovedit a fi la vreo sută de metri în faţa mea, călare pe-un muşuroi, din care extrage ouă de furnici. Doi, ba nu, trei corbi, din trei direcţii, taie peste peisaj tot atâtea diagonale negre, croncănitoare...
Din meniu: fructe de păducel, porumbar, măceş, cruşin, scoruş/samare de frasin şi carpen/alune, nuci, jir, mere şi pere pădureţe ori de livadă/seminţe cu aripioare din conuri de brad şi molid/ semincioare ca macul, de arin/insecte (furnici), păianjeni de sub frunzare, râme/boabe de mălai rămase pe ştiuleţi din tulpini (trujeni) de porumb uitat pe câmp, ciorchini de struguri/muguri de salcie, arin, alun, vişin. Un pumn de bobiţe roşii şi două nuci am ascuns în buzunar!
Cer lăptos, ochii lacrămoşi; duminica-i zi de post şi de mişcare; urcare prin Pâclele Mari, pe urme de iepuri la vânătoare de piţigoi. Livezi glazurate cu zgârcite făinuri, tufe nudiste pe care flutură ultime steaguri cu forme ciudate, câte-un fir verde de iarbă, câte-o frunzuliţă de urzicuţă ascunsă sub poala clăilor-vrăjitoare, ori tulpiniţă de verde viu în scobiturile din scorbura nucului putrezit. în vârfuriş de rămuriş cârduri de cocoşari, cete consistente de presuri galbene, câţiva mugurari îmbujoraţi, pliţigoi agrobaţi prin bolta viţei de vie, printre strugurii stafidiţi şi îndulciţi de frig. Pe-o coajă de nuc, un cojar Sitta. Prin orizont împâclit aripi de şorecar, de lagopus, de erete otrăvit, pe sub buturugi împiedicate găsesc ascunzători cu nuci, cămările gaiţei. Pe ciulinii înnegriţi, doi sticleţi, prin spini de păducel niscai botgroşi, pe-un creştet de plop albit în fantomă, un corb. Apoi începe sa ningă legănat; semincioarele albicioase de curpen îşi cumpără peruci albe şi beţişoare din vată de zahăr. Coborâre prin Pâclele Mici, pe urmele de văzduh ale piţigoilor, la vânătoare de iepuri friguroşi ...acasă!
Cinteze din Ro şi Ro
Cinteza de vară, care poate fi văzută şi iarna! Pinson des arbres, Fringilla coelebs, Eurasian Chaffinch.
Cinteza de iarnă, care poate fi observată, câteodată în unele luni hivernale, Pinson du Nord, Fringilla montifringilla, Brambling.
Specii europene cu aura exotică;
Cinteza albastră din Tenerife, Pinson bleu, Fringilla teydea, Tenerife Blue Chaffinch
Cinteza albastră din Canaria, Pinson bleu de Grande Canarie, Fringilla polatzeki, Gran Canaria Blue Chaffinch
Cinteza din Madera, Pinson de Madère, Fringilla maderensis, Madeira Chaffinch
Cinteza din Azore, Pinson des Açores, Fringilla moreletti, Azores Chaffinch
Cinteza de vară, Pinson des arbres, Fringilla coelebs, Eurasian Chaffinch
Cinteza africană, Pinson des arbres africain, Fringilla spodiogenys, African Chaffinch
Cinteza din Canare, Pinson des Canaries, Fringilla canariensis, Canary Islands Chaffinch
Cinteza de iarnă, Pinson du Nord, Fringilla montifringilla, Brambling.
Nb. Uite aşa mai călătoresc şi eu pe câte-o aripă de ...zmeu!?
Etimologia denumirii ştiintifice
Numele de gen - Fringilla - este denumirea în latină a speciei; numele de specie, coelebs/caelebs provine tot din latină şi înseamnă celibatar - cu referire la comportamentul de migraţie al speciei, femelele şi imaturii migrând mai repede iar masculii rămânând mai în urmă.
|
