Ilustrate parabolice de la Ocna Şugatag
Când nu mai ai loc în cămăruţă pui lângă căsuţă un par cu clenciuri şi atârni acolo ca-ntr-un imens cuier, castroane, storcătoare, ceaoane, tigăi, cazane şi tot ce te încurcă în bucătărie. Pe antena de lemn cu aceste parabolice colorate auzi cum cântă greierii sub lună, cum se trezesc în zori, codroşii, cum mierlele fluieră înainte de răsărit, cum prinzi în ureche orice bâzâit, ori scârţâit al viermişorului din alună, cum ţes paianjenii iţe de mătase, cum fluturi nocturni îţi toarnă-n ureche, bâznâit de lene şi somn în oase. Iertaţi, vă rog aceste cuvinte nesărate spuse de-un Moş Sărat, care, se plimbă desculţ, dimineaţa, pe poteci calde de lut, asemeni lui Darie şi se crede peste ierburi şi fluturi, împărat!
|