Oul ...sau păsărica?!

        Oul lui Columb, oul lui Ylie, oul primordial, de găină, căzut în omăt în plină lumină! Hâşşş! Huşşş, huşşş! Ceru-i mai alb ca omătul! Lumea-i învelită-n albuş! Crengile negre îs crăpături în coaja Marelui Ou! Io-s gălbenuş?!
        1. OMNE VIVUM EX OVO (lat.) orice fiinţă vie provine dintr-un ou - Maximă aparţinând lui W. Harvey; a devenit un principiu al embriologiei moderne sub formularea mai generală: "Omne vivum ex vivo" ("Tot ce-i viu provine din viu").
        2. OU - Oul este considerat, în diverse culturi populare, inclusiv în cea românească, drept simbol al fecundităţii, prosperităţii, fiind prezent atât în obiceiurile de primăvară, cât şi în anumite practici legate de ciclul vieţii: la venirea ursitoarelor la un nou-născut, la nuntă, ca sacrificiu adus morţilor; dar îl întâlnim şi în basme, având putere apotropaică, de alungare a duhurilor rele, calitate acceptată şi sub raport religios-creştin. În mentalitatea tradiţională, oul este chipul pământului, care este aşezat la fundul oului, vârful acestuia fiind cerul, iar totul stă pe ape. Pentru Constantin Brâncuşi, oul este "maica tuturor formelor"; pentru Ion Barbu, el este începutul şi sfârşitul.


   Oul - pagină din Gazeta scatiilor

© yves hoza 08.02.23