TAVERNA DOGARILOR
Amintiri din primăvară
După câteva ore cu două şcoli verzi din oraş în Parcul Mare şi pe Dealul Saşilor cu pini în compania Lui Cipri, Doru şi a simpaticelor şi tinerelor profesoare mă retrag La Catedrală să aprind câteva lumânări! Apoi la o terasă de la stradă să-mi liniştesc trupul oboist şi să ascult în singurătate muzică discretă de jaz sub o lampă de fier forjat. Pănă vine paharul de bere răsfoiesc cărticica cu fluturi şi scriu câteva idei/impresii/note într-un carneţel îngălbenit. Curpen şi iederă se împletesc pe gardurile peste care se văd în merii înfloriţi din livada Bisercii Mari vrăbii de soi, piţigoi, mierle. Spaţiu generos în interior, mobilier vechi, pereţi şi tejghele din cărămidă dezvelită. Prefer să picotesc sub bolta viţei de vie la masa cu picioare metalice de leu şi să-mi fac mustăţi din spumă de bere! Ridic ochii şi văd picături de bucurie şi lacrimi de tristeţe. La Taverna Dogarilor, viţa de vie lăcrimează după vinul de astă toamnă, aşa cum şi eu plâng după tinereţea mea de astă vară!
|